duminică, 28 martie 2010

sad:(


Dupa cum va asteptati kiar din titlu, intalnirea acesta va fi poate mai trista, poate mai melancolica, poate mai visatoare.....voi o sa decideti asta dupa ce veti fi citit aceste randuri.....este o zi ploioasa, o zi care te face sa te afunzi in ganduri si in sentimente, o zi in care poti privi cu melancolie inapoi in timp.....desi imi plac uneori astfel de zile, deoarece ma regasesc cu mine insami in ropotul picaturilor de ploaie, astazi sunt trista....sunt trista deoarece privesc melancolica in trecut, observ neincrezatorul prezent si ma gandesc fara speranta la viitor....cat se pot skimba oamenii, cat de mult conteaza niste gesturi, ce importanta mareata au uneori cuvintele....poate sunt o visatoare, insa mi-ar fi placut ca cei din jurul meu sa fie oameni buni, sinceri, cu sufletul curat, bineintentionati, apreciativi si cu o multime de alte calitati, ce constat, cu mahnire si cu dezamagire in suflet, ca lipsesc....poate nu toate, insa unele dintre ele in mod cert....nu vreau sa fiu yo cea kre judeca lumea, am si yo greselile mele.....insa, inca mai pot sa visez, inca nu a aparut nimeni si nimic care sa imi ia si acest ultim motiv de bucurie....sunt dezamagita, sunt trista, sunt chiar mahnita pe mine insami in primul rand, ca am lasat ca toate acestea sa ma afecteze, sa imi provoace aceasta stare....se spune ca nimeni nu ar trebui sa ne faca sa plangem in lumea asta, insa toti reusesc acest lucru intr-o anumita masura....poate e vina mea k am vazut ceea ce nu era, poate am avut asteptari prea mari, poate mi-am facut iluzii mult prea devreme....poate, poate, poate....acelasi simplu cuvant, insa numeroase incertitudini....nu as vrea sa va molipsesc cu aceasta stare, pe care mi-e greu sa o ascund, insa as vrea sa va dau un sfat: Nu lasati pe nimeni, niciodata sa va spulbere visele! Ele sunt tot ce avem mai de pret, sunt singurele lucruri de care nu trebuie sa lasam sa se atinga nimeni. Fiti egoisti cu voi atunci cand vine vorba de visele voastre. Acum, in inkeiere, as dori sa urez tuturor celor care poarta un nume de floare, un sincer si calduros "La multi ani!", multa sanatate si impliniri pe toate planurile....Si ca o ultima, dar nu cea din urma urare, va doresc sa vi se implineasca toate visele si sa pasiti pe cele mai inalte culmi ale succesului!

Cu respect, a voastra devotata
Midnightcat

joi, 11 martie 2010

HELP!!!!!!


Tocmai cand ma gandeam ca vine primavara, na isprava! E iarna in plina splendoare. Si ce frumos ninge! :X:X:X Si cat ma oftic ca n-am sanie!! Da frate, n-am sanie. Dar asta nu-i nimic, ca de bine de rau yo mai am scuza cum ca nu sunt din bucuresti si de aia nu am sanie aici, insa la altii problema sta altfel. Am zbierat cat m-au tinut plamanii dupa o sanie in iarna asta si ce credeti?! Am facut amigdalita degeaba! Am intrebat pe toata lumea, am rugat sa se intrebe mai departe, insa in zadar. Cum se poate sa nu ai o sanie? Cum???? Copilarie trista au mai avut copiii astia prin capitala pe aici. Si nu o vroiam decat imprumut cateva minute, atat!!!! Da' n-ai cu cine dom'le, n-ai cu cine! De aceea recurg la ultima sansa de reusita, si anume la voi, cei care n-aveti treaba si stati si cititi ce balmajesc yo aici :D Daca are cineva o sanie si e suficient de marinimos sa o si imprumute pret de max jumatate de ora, va rog sa-mi lasati comment la postare :)
Dar daca nu se gaseste nimeni care sa intruneasca aceste calitati, enumerate mai sus, sa nu dati vina pe mine ca iarna nu se mai termina. Am vorbit eu cu ea si mi-a promis ca nu va face loc primaverii pana nu imi indeplinesc si yo dorinta :D
Deci, sariti cu saniile daca vreti soare de Pasti! :)) Si, ca sa vedeti ca nu sunt scartzara, va las drept rasplata un link cu o melodie care, mie cel putin, imi place mult. E ea mai veche, dar merita ;)

luni, 1 martie 2010

vine vine primavara!!


Asa zicea un cantecel din vremurile apuse ;)) e frumos, e 1 martie, e un nou anotimp, e un nou inceput.... DEZMORTZEALA!!!!!!!!! :D Am o stare generala "nealterata", secretii apoase inca nu posed, iar febra doar musculara :)) deci am verde sa ies din casa. Problema este ca e cam uratzel afara :-s Kiar ma trezisem cu chef de iesit in parc, de scaldat in razele calde ale soarelui, de privit si de ascultat frumoasele pasarele, insa datorita schimbarii climatice si posibil a noxelor din mirobolanta capitala, aceasta descriere se va muta la inceputul anotimpului de vara. Te trezesti vesel, bine dispus, te speli, poate si mananci ceva, apoi te uiti pe geam pentru a descoperi oaza in care vrei sa evadezi astazi. Si geamul parca iti da una-n cap! Tu vrei sa vezi soare, pasarele, copaci, el iti arata ceata, balti, cer innorat. Tu NU! Insisti sa iti arate ce vrei sa vezi! El ,la fel de incapatanat ca si tine, o tine pe-a lui! Te zbati sa vezi printre detaliile mohorate o raza de lumina, insa el, GEAMUL, deodata iti pune capat cautarii. Se lasa jaluzelele! Trist, dezamagit si cu iluziile frante pleci de langa fereastra si te indrepti spre dormitor. Dupa cativa pasi, in fata ochilor iti apare salvarea: Usa de la balcon. Incepi si alergi in reluare(asa pentru efect) catre usa si, ajuns in fata, ei atingi manerul. Sub forta maini tale, acesta se roteste, permitandu-ti sa iei contactul cu lumea de dincolo de geam. Fata ti se lumineaza, ochii se maresc, inima iti bate intr-un ritm alert. Pui piciorul pe prag, apoi te lasi purtat de adiere pana dincolo de el. Esti in balcon...in sfarsit!!! Te apleci peste balustrada sa privesti mai bine orizontul si ce vezi?! Murdarie si praf de la vecina de deasupra care spala loja. In plus, in curtea vecinilor un caine tampit latra de zor (cred ca de foame). Nimic mai mult. Nu tu ramurele inmugurite, nu tu pasarele frumos urlatoare, nu tu raze de soare, nu tu nimic! Suparat si dezamagit ce faci?! Te asezi frumos in motzul patului, deschizi laptopul si posteaza tata pe blog, ca altceva, n-ai cu cine.....In ciuda tuturor acestor fapte, va urez o primavara cat mai calda si cat mai frumoasa alturi de toti cei dragi! La multi ani de 1 martie! :)