marți, 20 aprilie 2010

aprilie


Stiu ca nu am mai scris de multicel, insa am fost mai tot timpul prinsa cu cate ceva. In ciuda lunii aprilie, sprea marea mea multumire sufleteasca si pentru sanatatea celor din jur, nu am primit si nici nu am facut nicio farsa. La anul de acum :) Apropo, un sincer si calduros Hristos a Inviat! tuturor. Nu se cade sa trecem de aceasta intalnire fara sa povestesc un pic despre cum am petrecut de Pasti. Nu a fost nimic iesit din comun sau fastuos peste masura, ci dimpotriva chiar, a fost o sarbatoare pe care am petrecut-o in cel mai obisnuit mod posibil. Am fost la bunici la tara. Pentru mine acel loc inseamna ceva mai mult decat simplul cuvant "tara"...poate datorita legaturilor de prietenie pe care le-am mentinut cu toti cei din copilarie. Intr-adevar, nu vorbim foarte des unii cu altii, insa atunci cand ne vedem ne este mai mare dragul sa stam de vorba si sa depanam amintiri. Imi aduc aminte, copil fiind, ca pentru mine timpul isi pierdea valoare, palea in razele dogoritoare ale soarelui pline de dezmierdarile unei brize suave de vant. Obisnuiam sa imi petrec fiecare vacanta de vara acolo si odata reuniti, ne bucuram reciproc de compania fiecaruia, fiind un calvar ziua in care trebuia sa ne despartim din nou. Traiam cu amintirele unei veri un an intreg si cu speranta arzanda in suflet cand se apropia vacanta. Cred ca pentru fiecare dintre noi locurile unde am calatorit reprezinta ceva special, ceva aparte de banalitatile si cotidianul de zi cu zi. In alta ordine de idei, cred ca acele locuri care ne sunt atat de dragi si care ne pot imbia doar cu un simplu gand asupra lor, aceste locuri sunt incarcate cu o asemenea bogatiile in semnificatii tocmai datorita noua. Nu locul este minunat, ci omul il poate face asa. Stiti zicala aceia "Omul insufleteste locul". Asta se intampla de fapt. Acum ceva timp in urma nu gandeam asa sau poate ca nu stateam sa reflectez asupra lucrurilor in maniera in care o fac acum si aveam senzatia ca toata acea incarcatura emotionala vine din partea locului si nicidecum a mea. Am sa va spun o istorioara superba despre un loc care m-a schimbat si fata de care am o sensibilitate aparte, insa acesta poveste o sa v-o spun poate data viitoare. Sper ca fiecare dintre voi a simtit caldura acestor sfinte sarbatori care tocmai au trecut si va urez multa putere de munca si capacitate de invatare de acum inainte, deoarece vrem nu vrem, rutina isi intra din nou in drepturi.
Cu deosebita caldura,
yours truly Midnightcat

3 comentarii:

  1. am si eu un articol despre copilarie si bunici scris zilele trecute:) in alta ordine de idei...astept "istorioara" :)

    RăspundețiȘtergere
  2. pentru mine luna aprilie tot timpul reprezinta ceva frumos...adica chiar la inceputul lunii e ziua mea...iar apoi vremea incepe sa devina din ce in ce mai frumoasa si primavara pune stapanire tot mai tare peste tot

    RăspundețiȘtergere
  3. gura ta adevarat graieste :P la multi ani Balaurita by the way :D in legatura cu istorioara, i'm workin' on it :))

    RăspundețiȘtergere