joi, 10 februarie 2011

e frig...


Este luna februarie si afara soarele pare a ne incalzi mai mult decat este prevazut pentru aceasta perioada a anului. Insa caldura lui se propaga si in sufletele noastre?! Pentru unii poate da, pentru altii cu siguranta nu....yo fac partea din categoria oamenilor aflati inca intr-o iarna inversunata, cu vanturi si ger si intuneric....si e frig aici....singuratatea si problemele isi pun si ele amprenta, aducand un aport de raceala vremii din sufletul meu....poate va intrebati de ce sunt asa?....motivele sunt multe, insa nu are rost sa stau sa le insir in fata voastra, pentru ca probabil sunteti satui de propriile probleme, ca sa mai rabdati sa aflati si despre ale altora...nu vreau sa vorbesc despre asa ceva in aceasta postare, vreau sa exprim o stare de spirit si eventual niste factori generali cauzatori....putem incepe cu minciuna...de ce mint oamenii?! pentru a evita consecintele propriilor fapte?! pentru a nu rani pe ceilalti?! o prostie....mai devreme sau mai tarziu totul se afla, iar cand acest lucru se intampla, totul parca se transforma....tot ce incerci sa construiesti se darama....si pentru ce?! pentru o perioada de falsa liniste....pentru a lungi agonia unor sentimente si pentru a amana un sir de lacrimi....apoi singuratatea se asterne....hai sa vorbim despre fatarnicie....de ce sunt oamenii ipocriti?! de ce sunt duali?! cat de mari pot fi interesele in asa fel incat sa ne determine sa ne dedublam?! ce este de fapt fatarnicia?! tot o minciuna...si de ce mint oamenii?....singuratatea se asterne iara....prostia, sau mai bine zis inconstienta....de ce ne cuprinde uneori?! cum ajungem sa o dobandim?! de la cine?! pentru ce?! sa fie asta motivul minciunii?...singuratatea.....orice cale am urma, fiecare dintre acesti factori duce, pe un alt drum, insa la aceeasi destinatie....sa fie cea dorita?! prea putin....sa fie cea sperata?! nici atat....sa fie cea subconstienta?! cu siguranta.....trebuie sa avem mare grija pe ce carari pasim, deoarece fiecare pas gresit ne abate din calatoria noastra, ducandu-ne la inevitabila destinatie.....si ce este atat de rau la aceasta?....este insasi ea....lipsa tuturor lucrurilor, fie ele insufletite sau materiale....aparitia intunericului si a gerului launtric....a viscolului si a iernii interioare....asteptam cu totii primavara?! da....facem ceva pentru ca ea sa apara?! prea putini din noi....si parca din ce in ce mai putini....vreau si eu o primavara in suflet, iar daca in al meu nu se poate, macar in a celuilalt....vino soare, caci aici e iarna....si e frig....

Un comentariu:

  1. multa suparare s`a adunat in sufletul tau, da`o deoparte si adu`ti aminte ca nimic si nimeni nu este vesnic :) toate sunt trecatoare... capul sus! :)

    RăspundețiȘtergere